În literatura biblică sapiențială, cartea Proverbelor (Pildelor) lui Solomon are un loc și o valoare unică, de aceea ea este indispensabilă pentru orice om care vrea să devină înțelept. De altfel, așa este gândit studiul „ÎNȚELEPCIUNE PENTRU ÎNȚELEPȚI”, care are scopul promovării, cultivării tuturor celor ce își dau seama de valoarea înțelepciunii. „Căci câștigul pe care-l aduce ea este mai bun decât al argintului și venitul adus de ea este mai de preț decât aurul; ea este mai de preț decât mărgăritarele și toate comorile tale nu se pot asemui cu ea. În dreapta ei este o viață lungă; în stânga ei, bogăție și slavă. Căile ei sunt niște căi plăcute și toate cărările ei sunt niște cărări pașnice. Ea este un pom de viață pentru cei ce o apucă și cei ce o au sunt fericiți. Căci înțelepciunea prețuiește mai mult decât mărgăritarele și nici un lucru de preț nu se poate asemui cu ea” (Proverbe 3:14-18; 8:11). Am structurat proverbele uneori poate în mod arbitrar; de altfel nu este un studio exhaustiv, ci doar o grupare a lor pe diferite domenii. Astfel, recomandările fundamental pedagogice compun lecția „Educația înțeleptului”; cele de o factură juridic-consultativă formează „Deciziile, alegerile și hotărârilor înțeleptului”, iar cele legate de muncă, de formarea și redistribuirea veniturilor – „Economia înțeleptului”. Un loc aparte l-am păstrat pentru „Familia înțeleptului”, dar înțelegând că „înțeleptul” este un prinț (ca Solomon), studiul se încunună cu lecția ,,Caracterul înțeleptului”, care îl califică apoi să fie rege, să domnească în eternitate cu ÎNȚELEPCIUNEA; aceasta este „Mântuirea înțeleptului”. Și acum, înainte de a porni la drum, o recomandare: peisajul cărții Proverbe și scurtele comentarii din lecții nu se survolează, nici nu trebuie parcurs cu mijloace rapide de deplasare. Tot traseul trebuie străbătut „la pas”, cu popasuri frecvente și divagații, la nevoie, pentru a putea aduna toată „mana” de pe firele din cuvinte și florile din sintagme și totodată pentru a bea din plin din izvoarele înțelepciunii. Din cuprins:
INTELEPCIUNEA I. CHEMAREA ÎNȚELEPCIUNII II. IMPORTANȚA ÎNȚELEPCIUNII EDUCAȚIA ÎNȚELEPTULUI I. PROFESORI ÎNȚELEPȚI A. Părinții B. Educatorii spirituali II. ELEVI ÎNȚELEPȚI A. Nebunia neșcolarizării B. Pasiunea pentru școală (pentru învățare) C. Forme de învățare CUVINTELE ÎNȚELEPTULUI I. MINTEA A. Receptarea cuvintelor, fenomenelor și interpretarea lor B. Meditația și compunerea cuvintelor II. LIMBA A. Reguli de vorbire B. Limba înțeleptului DECIZIILE, ALEGERILE SI JUDECATILE INTELEPTULUI I. PRINCIPII A. Înțeleptul este drept B. Înțeleptul este priceput II. APLICAȚII A. Decizii B. Alegeri C. Judecăți RELATIILE INTELEPTULUI I. FORMAREA RELAȚIILOR A. Tipuri de relații B. Criterii de abordare II. COMPORTAMENT ÎN RELAȚII A. Cu prietenii B. Cu cei de aproape C. Cu dușmanii FAMILIA INTELEPTULUI I. SOȚUL ȘI SOȚIA A. Soți înțelepți B. Părinți înțelepți II. FAMILIA ÎNTREAGĂ A. Copiii B. Bătrânii (bunicii, părinții) C. Familia: mediul cel mai propice pentru viață AVEREA INTELEPTULUI I. MUNCA ÎNȚELEPTULUI A. Hărnicia B. Lenea II. AVEREA ÎNȚELEPTULUI A. Bogăția B. Sărăcia C. Dărnicia D. Zgârcenia – Risipa SUFERINTA INTELEPTULUI I. SUFERINȚA UMANĂ A. Suferința celui rău B. Suferința celui neprihănit II. ÎNȚELEPTUL ȘI SUFERINȚA A. Atitudinea înțeleptului față de propria suferință B. Atitudinea înțeleptului față de cei în suferință CARACTERUL INTELEPTULUI I. FORMAREA CARACTERULUI A. Gândirea curată B. Dobândirea bunului-simț (profesionalism spiritual) II. COMPORTAMENTUL (dovedește-ți numele; Proverbe 27:21) A. Roadele „pomului” înțelepciunii B. Beneficiari MÂNTUIREA ÎNȚELEPTULUI I. DOBÂNDIREA MÂNTUIRII A. Căutările înțeleptului B. Cunoașterea înțeleptului C. Statornicia înțeleptului II. LEGISLAȚIA MÂNTUIRII A. Statut vremelnic (viața aceasta) B. Statut veșnic (viața viitoare) 210 pagini, format 20x14 cm
|